În forma propusă de Ministerul Dezvoltării
Codul Construcțiilor își propune scurtarea timpului de avizare și autorizare…
În „Expunerea de motive”, ministerul afirmă că a dorit reducerea timpului de avizare și autorizare, de la cca 220 de zile, la cca 120 de zile. Este nevoie de o reformă în acest domeniu. România are un sistem greoi, îmbâcsit și măcinat de corupție.
Metoda este „codificarea” mai multor legi in CATUC.
… dar dacă faci același lucru nu obții rezultate diferite
Situația actuală nu se datorează (doar) nepăsării autorităților locale. Problema este legată de responsabilitate. Autoritățile, autorizând construirea, preiau responsabilitatea de pe umerii investitorului și o împart cu avizatorii, arhitecții, inginerii și constructorii.
Sunt mai mulți primari urmăriți penal decât proiectanți, constructori și investitori.
Legile au fost deja modificate de zeci de ori, dar degeaba.
Vezi proiectul CATUC
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – CATUC – este un proiect de lege propus în transparență decizională de MDLPA. Poți vedea pe site-ul ministerului expunerea de motive și textul supus dezbaterii publice.
În prezent, proiectul este în procesul de avizare interministerială.
Codul Construcțiilor va duce la prețuri mai mari și mai puține construcții
Cartea a doua a CATUC este dedicată aproape în exclusivitate instituirii unui regim de certificări pentru firmele și profesioniștii din proiectare și construcții. Astfel, construcțiile vor fi împărțite în 4 clase de consecințe. Acestea constituie o împărțire mai degrabă arbitrară. Cea mai de jos categorie, CC1, este a construcțiilor în care „pot muri mai puțin de 5 persoane”.
Toți inginerii constructori ar trebui să se certifice pentru dreptul de a proiecta sau a construi orice face din clasele CC4, CC3, CC2 și CC1. Același lucru va fi valabil și pentru firmele de proiectare sau construcții. Astfel, pentru o construcție având două apartamente în care pot locui două familii, un investitor nu mai poate contracta proiectarea, apoi execuția cu orice firmă, construcția fiind în clasa CC2. Evident, prețurile vor crește în construcții.
Limitarea numărului de ofertanți în piață
Prețurile în construcții vor crește ….
Dacă pentru aproape orice construcție vor licita mai puțini constructori, prețurile vor crește.
Atât investitorii privați cât și statul vor primi oferte mai piperate pentru proiectele pe care le au în desfășurare.
Acesta este efectul direct al certificării constructorilor propuse prin proiectul CATUC – un număr mai mic de ofertanți pentru cel mai mare volum de construcții. Pentru construcțiile din clasa CC4, putem chiar asista la formarea unui oligopol.
… și se va construi tot mai puțin
Prețurile mai mari în construcții vor face ca mai puține familii să poată achiziționa locuințe noi. Dezvoltatorii depind de veniturile și capacitatea de a accesa credite ale cumpărătorilor.
Mai puține firme vor putea construi clădiri de birouri, comerciale, sau industriale.
Totodată, statul (și contribuabilul) va plăti mai mult pentru construcția de școli sau spitale. Capacitatea sa de a comanda astfel de construcții va fi mai mică. Chiar dacă statul va reuși să atragă fonduri suplimentare din PNRR, orice investiție va deveni și mai scumpă. Fondurile PNRR nu sunt nelimitate.
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – CATUC – va afecta libera concurență din piața construcțiilor.
Codul Construcțiilor distruge libera concurență
Sistemul de certificare a operatorilor economici din proiectare și construcții va interzice multor firme mici și mijlocii să facă oferte și să liciteze pentru lucrări mai mari. În piață, firmele mici sunt adaptabile și dinamice. Politicile acestora le permit fie să crească repede, fie să se asocieze, subcontractând lucrări, sau asociindu-se pentru proiecte punctuale. Au cheltuieli mici și acces la servicii extrem de variate. Constructorii pot închiria utilaje cu ușurință, sau contracta echipe întregi pentru manopera necesară. Chiar antreprenori mari fac lucrări de mari dimensiuni în acest mod. Acest tip de organizare le permite să participe la licitații pe tot cuprinsul țării, folosind resurse locale. Ținând cont de faptul că aceasta este și strategia companiilor străine, măsura pare să aibă și un rol protecționist. Aceasta împietează cele patru libertăți care stau la baza Uniunii Europene: libera circulație a oamenilor, produselor, serviciilor și capitalului.
Dealtfel, Directiva UE privind achizițiile publice impune ca lucrările mari să fie împărțite astfel încât să fie accesibile întreprinderilor mici și mijlocii.
Pe anumite tipuri de lucrări se impune, practic, crearea unui oligopol. Acesta are un efect la fel de păgubos ca un monopol. Efectul va fi creșterea veniturilor și a profitului celor favorizați, concomitent cu pauperizarea firmelor mici și mijlocii.
Scoaterea din competiție a celor mici este desăvârșită și de certificarea în trepte (clase) a inginerilor. Firmele mici nu vor putea angaja specialiști cu certificare superioară, neavând lucrări de anvergură.
Această măsură ar trebui să afecteze zeci de mii de arhitecți și ingineri, care și-ar pierde peste noapte dreptul de a proiecta și construi orice tip de clădiri, drept conferit de diploma universitară. Or restrângerea unor drepturi este posibilă doar prin sentință judecătorească sau în stare de necesitate. Este interesant dacă o astfel de lege poate restrânge și drepturile deja câștigate ale persoanelor juridice. De fapt, vorbim de restrângerea discriminatorie, pe criterii arbitrare, a unor drepturi și libertăți.
Sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale și ale entităților către care acestea își deleagă atribuțiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum:
a) limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.
Art.8 din Legea 21/1996 – Legea Concurenței, lege organică
„O mare greșeală este să judecăm politicile și programele prin intențiile lor, nu prin rezultate.”
Intențiile Codului Construcțiilor sunt foarte bune …
Experții Ordinului Arhitecților din România care au scris Codul și-au dorit scurtarea timpilor de autorizare. Sunt câteva elemente care ar putea duce la așa ceva, dacă ar fi, într-adevăr, funcționale.
Ministerul pare să fi girat propunerile lor.
..dar vom avea construcții mai puține, mai scumpe și sărăcie
Cartea a II-a, cu cel mai mare impact asupra mediului concurențial, rafinează idei mai vechi. Încă de acum trei ani, un patronat al constructorilor, împreună cu unul dintre experți și ministerul, au mai încercat să legifereze (prin Hotărâre de guvern) aceste măsuri.